O schimbare de perspectivă
De la zero emisii la emisii nepoluante Acum aproape 10 ani, al doilea avion al proiectului proiectul Solar Impulse dădea lumii primul avion care reușește să înconjoare globul pământesc fără să ardă niciun gram de combustibil, fie el combustibil de origine fosilă sau regenerabil. Realizarea este cu atât mai remarcabilă, cu cât transportul convențional pe calea aerului reprezintă cea mai poluantă alternativă de deplasare, zborul la clasa economică putând fi comparat, din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon generate per călător, cu deplasarea în autoturismul personal singur în mașină. Mai mult decât atât, implementarea acumulatorilor într-o industrie bazată pe utilizarea materialelor ușoare i-a descurajat de-a lungul timpului pe majoritatea inginerilor din domeniu. S-a recurs la o anvergură de 72 m, excepțională ca amplitudine raportată la dimensiunile carlingii, dar necesară pentru a asigura portanța la viteza mică de zbor pentru care era conceput avionul, dar și pentru dispunerea unei părți importante din cei 270 mp de panouri solare. Limitările tehnice impuse de o asemenea distanță între vârfurile aripilor – printre altele sensibilitatea crescută la curenții de aer și „iuțeala maximă” de 45 km/h, ce ne duce cu gândul mai degrabă de locomotivele cu abur de pe liniile ferate înguste, decât la aeronautică – toate aceste au însemnat că cei doi piloți au fost supuși la eforturi fizice aproape supraomenești. Cei doi piloți, Bertrand Piccard și André Borschberg, au intrat în istorie după cele 17 etape de zbor, repartizate pe parcursul a 17 luni și 17 destinații de pe mapamond. Zborul peste Pacific a durat aproape 5 zile și 5 nopți, această reușită spărgând mai multe recorduri. Astfel, reușind să piloteze din Nagoya la Hawaii în 117 ore și 52 minute fără întrerupere, André Borschberg a devenit comandantul celui mai îndelungat zbor solo din istorie, reușind să se odihnească pe parcursul zborului în reprize de 20 minute, înghesuit într-o cabină nepresurizată și neîncălzită. Printre alte recorduri importante, Solar Impulse a fost primul avion alimentat fotovoltaic care reușește să înconjoare pământul și primul avion electric care traversează Atlanticul. Reușita proiectului, dar și limitările avionului Solar Impulse 2 – amintim doar sensibilitatea la condițiile meteo, oboseala excesivă a celui de la manșă în urma zborurilor îndelungate, dependența de lumina soarelui – l-au determinat pe Bertrand Piccard să anunțe, în 2024, un nou proiect Climate Impulse, care să ducă mai departe ideea de zbor nepoluant și care să depășească performanțele avionului solar cu un zbor fără oprire în jurul lumii. Din datele disponibile, dar totul se află în stadiu de proiect, aflăm că avionul urmează să fie mai greu (5,5 tone față de 2,3 ale Solar Impulse 2), dar și mult mai rapid (aprox. 180 km/h). De data aceasta echipa va recurge la un combustibil, la hidrogenul verde, numit astfel datorită sursei energiei folosite pentru producerea sa. Pentru a produce hidrogen verde, acesta este extras din apă prin electroliză, folosind energie solară, eoliană sau hidroenergie. Motoarele sunt tot electrice, însă electricitatea este produsă folosind celule de combustibil. Avionul, programat să zboare în 2028, se anunță unul mai rapid, mai stabil, mai fiabil și mai eficient decât predecesorul său. În plus Climate Impulse va avea capacitatea de a transporta un echipaj format din doi piloți, pentru împărțirea timpului de zbor între destinațiile mai îndepărtate. Drumul parcurs de la anunțarea Solar Impulse în 2004 și până la lansarea proiectului Climate Impulse lung de aproape 20 de ani – descrie și o posibilă direcție a industriei auto, aceea de a renunța la acumulatorii mari și de a-i înlocui cu celule de combustibil, o parte dintre marii producători orientându-se spre această tehnologie.